Austria nu mai are motive să se opună aderării României la spațiul Schengen și vetoul îi face rău, scrie ziarul austriac Der Standard

Cercetătoarea în domeniul migrației Judith Kohlenberger și fostul diplomat Stefan Lehne susțin, în comentariul lor pentru cotidianul austriac Der Standard, că poziția Austriei cu privire la problema Schengen nu mai este sustenabilă. Der Standar este considerat unul dintre cele mai importante ziare din Austria și este cel mai des citat de presa străină, fiind o sursă cosiderată nu doar credibilă, ci și relevantă.

„Respingerea de către Austria a extinderii Schengen este contraproductivă din punct de vedere economic, dăunătoare în ceea ce privește politica energetică și nu mai poate fi contestată cu numărul cererilor de azil”, își încep cei doi autori analiza.

În decembrie 2022, Austria s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen, poziție care rămâne în vigoare și astăzi. Oficialii de la Viena argumentează votul negativ dat în Consiliul JAI în primul rând cu problemele sistemice din spațiul Schengen. „Un sistem defect nu poate fi extins”, a explicat ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler. Ministrul de externe Alexander Schallenberg a vorbit despre un „strigăt de ajutor”, dat fiind cei 100.000 de solicitanți de azil în 2022.

A surprins poziția Austrie mai ales că în acest caz specific, aproape toate țările, inclusiv Germania, care s-a confruntat cu un număr mare de imigranți, au susținut extinderea Schengen. Comisia a confirmat în mod repetat că ambele țări îndeplinesc toate condițiile pentru aderare.

„Vetoul austriac a fost perceput ca o mare nedreptate, mai ales în România, și s-a soldat cu amenințări de boicot și anunțarea unei acțiuni în justiție în fața Curții Europene de Justiție (CEJ). Având în vedere costurile de transport mai mari și dezavantaje competitive semnificative, prejudiciul economic adus României se ridică la câteva miliarde de euro. Numeroși migranți români care lucrează în Austria, în primul rând în profesii de menținere a sistemului, inclusiv asistență medicală și munca de recoltare, au, de asemenea, dezavantaje semnificative”, mai scriu cei doi autori, înainte de a explica de ce la un an de la acel vot argumentele oficialilor austrieci nu mai stau în picioare.

În primul rând, numărul cererilor de azil în Austria a scăzut drastic comparativ cu anul precedent. Potrivit Ministerului de Interne, mai mulți solicitanți au părăsit țara în prima jumătate a anului, decât au sosit.

În al doilea rând, în cadrul negocierilor privind reforma Sistemului european comun de azil, din iunie 2023, s-a ajuns la o decizie care a fost salutată și de Austria ca fiind un mare progres. Noul sistem va fi mult mai restrictiv.

În al treilea rând, există și eforturi naționale într-un număr de state membre pentru a restricționa sever migrația ilegală. La recentul summit de la Berlin, de exemplu, au fost luate în considerare acorduri cu țări terțe și facilitarea returnărilor, ceea ce corespunde liniei austriece.

În al patrulea rând, în ultimul său raport, Comisia UE confirmă că guvernul român a luat măsuri semnificative împotriva contrabandei și salută schimbarea legilor privind azilul, către proceduri mai eficiente de azil și returnare. Cooperarea cu autoritățile sârbe la frontiera externă a fost consolidată ca parte a unui proiect pilot, la fel ca și cooperarea cu agenția de azil EUAA, cu Europol și cu agenția de protecție a frontierelor Frontex. România devine astfel un pionier în controlul migrației.

În ciuda votului negativ dat de guvernul de la Viena, importanța relațiilor economice ale Austriei cu România nu s-a schimbat. Austria este considerată al doilea cel mai mare investitor străin, cu aproximativ 7.000 de companii și 100.000 de angajați. Dezavantajele economice rezultate din vetoul austriac pentru România au un impact și asupra economiei interne austriece. De impulsurile considerabile de creștere rezultate din aderarea României la Schengen ar beneficia și companiile austriece. Chiar și impactul asupra emisiilor de CO2, deoarece motoarele nu ar mai trebui să funcționeze ore în șir la graniță, ar fi pozitiv.

„În cele din urmă, scriu autorii, ar trebui să subliniem beneficiile politicii energetice ale extinderii Schengen. După cum se știe, OMV este implicată și în proiectul românesc Neptune Deep, care se preconizează că va produce aproximativ zece miliarde de metri cubi de gaz pe an pentru Europa Centrală, începând cu 2027. Împreună cu posibilitatea achiziționării ieftine de gaz prin conducta Turkstream din Bulgaria, aceasta reprezintă o contribuție valoroasă la asigurarea aprovizionării cu energie și la independența Europei față de gazul rusesc. Dacă ar fi de crezut rapoartele din Financial Times, dreptul de veto al Austriei ar putea periclita implementarea proiectului Neptun . Având în vedere anunțul Ucrainei că nu va mai permite tranzitul de gaz rusesc din 2025, acest lucru ar putea pune la îndoială securitatea aprovizionării Austriei”.

Dacă toți acești factori sunt luați în calcul împreună, o abordare mai echilibrată și mai sobră a intereselor va duce probabil la concluzia că Austria trebuie să salute o extindere cât mai devreme a Schengen, pentru a include România și Bulgaria.

Judith Kohlenberger este cercetător în domeniul migrației la WU Viena și la Institutul Austriac pentru Politică Internațională (OIIP). Stefan Lehne este expert UE, fost diplomat austriac și cercetător ocazional la Carnegie Europe.