E adevărat ce scrie în acest articol din „New York Times” (Opinion | Don’t Believe Him - The New York Times). Relația cu puterea este bazată pe percepție, iar puterea devine tot mai puternică (până devine absolută) dacă și numai dacă este lăsată.
De aceea există instituțiile democratice (consecință a unei evoluții politice, care a durat secole). Pentru a limita, pentru a îngrădi dorința demagogilor dintotdeauna și de pretutindeni de a deveni regi-soare. În cazul american, regi-soare-portocaliu.
Așa e, ca în „Urzeala Tronurilor” (dacă n-aveți chef să citiți „New York Times”), când „maestrul șoaptelor” îl învăța pe „piticul-mână-a-regelui” că și un om mic poate proiecta o umbră foarte mare și că puterea stă acolo unde cred oamenii că stă.În România este aceeași poveste, doar că mai tragică. În sensul că ne-ar prinde foarte bine niște instituții, dar de unde să le luăm, dacă „autoritățile” sunt sabotate de clanurile politice și de triburile de mătuși-amante-ne...