Mai e un pic și România va împlini o lună de când nu avem guvern, guvern plin și avem guvern interimar. Știți ce înseamnă aceasta? Înseamnă că nu numai că nu are putere guvernul interimar, puterea pe care o are guvernul plin, nu are nici chef. Cine are chef să muncească, ministru?
Nici măcar premierul interimar. Zice, mă, ce rost are. Se gândește acum cum, în primul rând miniștrii de acum trebuie să se bată să fie miniștri în viitorul guvern, mașinăria în fiecare minister e paralizată, toți așteaptă să vină.
Și, turul al doilea s-a încheiat pe 18 mai, ar fi fost normal ca în maximum 10 zile, așa cum s-a întâmplat în președințiile anterioare, să avem deja, să avem anunțat, în urma consultărilor, premierul desemnat. Nu se întâmplă așa ceva. Și, tot întrebat, inclusiv acum la portiță, Nicușor Dan, președintele prea-plin, a dat următoarea explicație de ce nu au loc consultările, alea oficiale, că ce-i acum, îi cheamă p...