Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Stabilizarea datoriei publice – implicații pentru nivelul adecvat al deficitului bugetar primar (P)

Din perspectiva sustenabilității fiscale, România intră într-o nouă etapă, fără precedent în era post-decembristă: depășirea pragului aferent criteriilor de la Maastricht conform cărora datoria publică (exprimată ca pondere în PIB nominal) trebuie să fie mai mică de 60%.

Cu excepția Ungariei, care, după criza financiară din 2008-2009 a avut aproape constant un nivel al datoriei publice peste 70% din PIB (cu excepția anilor 2018 și 2019, conform datelor AMECO), celelalte țări din regiune nu au avut experiența unui nivel al datoriei publice mai mare de 60%. Totuși, noua normalitate observată după izbucnirea crizei pandemice și a războiului din Ucraina arată condiții economice, dar și financiar-monetare, total diferite față de cele care au caracterizat perioada post-criză. Mai exact, dacă în perioada post-criză am avut minime istorice ale dobânzilor, însoțite de un nivel redus al inflației și rate considerabile de creștere economică, tabloul macro-financiar actual este caracteri...