Simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi este Mărţişorul. De Mărţişor, vechiul se reînnoieşte, iar tradiţiile, obiceiurile şi datinile vechi de mii de ani sunt readuse în centrul atenţiei. Iată câteva din cele mai frumoase şi cunoscute tradiţii şi obiceiuri româneşti legate de sărbătoarea Mărţişorului:
În mod tradiţional, Mărţişorul se prinde în piept sau la mâna înainte de răsăritul soarelui, în zorii zilei. Purtat la încheietura mâinii sau în piept, şnurul în firicele de alb şi roşu capătă semnificaţii aparte. Albul semnifică masculinitatea, raţiunea şi sobrul asociat masculinităţii, iar roşul simbolizează feminitatea, senzualitatea, iubirea, bucuria de a trăi. Femininul se îmbină cu masculinul, vara se împacă cu iarnă, căldură se întrepătrunde cu frigul creând o uniune perfectă, un simbol perfect. Un mărţişor… Împletirea albului şi a roşului sugerează şi înnoirea ciclului vieţii. Cu toate acestea, unii etnografi sunt de părere că sărbătoarea M...